Recenzia cărți-Să n-o săruți pe Isabel de Sergiu Someșan

Autor(i): Sergiu Somesan

Editura: Vremea

Colectia: SF - Super Fiction

Anul aparitiei: 2005

Nr. pagini: 128 pagini

Categorii:Science-Fiction, SF / Fantasy

Descriere:

Proza SF scurta, din ce in ce mai rara in zilele noastre, te capteaza de la prima rasfoire a cartii. In acest volum veti gasi urmatoarele povestiri: INTALNIRE CU ISABEL, SA N-O SARUTI PE ISABEL, OVIRAPTORUL, CELE NOUA MILIARDE DE IDEI SF, SANSA NOASTRA S-A NUMIT ADAM, ARENA, BLA-BLA-BLA, DOMNULE GENERAL, O IPOTEZA APROAPE ABSURDA, DILEMA, IUBITUL MEU DIN ALTA LUME, O CASCA ALBA SI?UN COPIL IN PLOAIE, TIMIDUL, O RACHETA CU NUMELE MEU, PLANETA CU SPIONI.

Recenzie:

Am terminat aseară cartea domnului Sergiu Someșan-“Să n-o săruți pe Isabel”, care mi-a placut mai mult decat prima carte citită de la acest autor.

Poveștile care mi-au plăcut din această cărticică au fost:Arena, O ipoteză aproape absurdă, Dilema, Iubitul meu din altă lume, Timidul și O rachetă cu numele meu.

Din nou am întalnit același scris aparte care de data aceasta spre surprinderea mea mi-a plăcut chiar foarte mult.Pentru cei care au citit, o carte scrisă de el pot confirma cele spuse de mine.Am extras din poveștile menționate mai sus cateva învațături esențiale pentru noi, cat si pentru țara în care trăim.

Din cele 6 povestiri de mai sus preferata mea a fost Arena, în care sunt puși într-o cușcă toate animalele pămantului.Paul si Laura trebuie să supraviețuiască acestei provocări la care participă.Ce poți face în situația dată?Prin ce trăiri au trecut cei doi pentru supraviețuire, pentru a afla la final că………….dacă ați gandit ca mine, întoarceți totul la 180 de grade, pentru că nu este așa.Chestia asta m-a surprins chiar și pe mine.

Apoi a fost "O rachetă cu numele meu" care m-a pus pe gandurii, de ce?Păi ce ai face dacă fiind la un interviu de angajare afli că, tot ce trebuie să faci, este sa vi să iei niște pastile(o singură dată pe săptămană), apoi iți iei salariu și pleci?Te bagi sau nu?(salariul fiind exorbitant de mare)

"Timidul" m-a pus pe ganduri serios, cum poți prefera să trăiești virtual în detrimentul realități?Mă gandeam, după ce am terminat de citit această poveste că, din ce în ce mai mulți tineri preferă jocurile pe calculator, decat sa iasă afară, aleg să stea închiși în casă cu orele fiind absorbiți cu totul de aceste jocurii…o să fim noi dornici cu timpul să trăim intr-o lume virtuală si nu în cea reală?

Aș mai avea de povestit despre fiecare in parte, dar vă invit pe voi să descoperiți restul poveștilor care, mi-au dat serios de gandit în anumite situații.

Îi mulțumesc din nou autorului pentru aceste cărticele minunate.

                   Cartea a primit de la mine:

Pe autor îl găsiți aici
Cărțile le cumpărați de aici
Alte cărți de la acest autor