Follow by Email

sâmbătă, 23 decembrie 2017

Recenzie "Sunt locuri în noi" de Anita Aldea

                                  

                          
 

                               1.      Ce consideri că trebuie să știm despre tine?

 Sunt o persoană calmă și tăcută. Prefer să ascult, să observ. Îmi place tot ce e autentic dar sunt totodată și o visătoare. Sunt idealistă, câteodată naivă, devotată și perseverentă. Iubesc marea, toamna, câmpurile de lavandă. Sunt o fire sensibilă, concentrată pe emoții. 
 Recenzie:
       Odată terminată această carte am început să îmi pun diverse întrebari...
Am început această carte după o pauză destul de mare de aproximativ 2 luni fară recenzii, de ce?Nu am mai avut timp să citesc, iar asta s-a văzut anul acest am citit foarteee puțin și asta mă întristează foarte tare, dar lasând asta la o parte, am zis să citesc acum în acestă mini vacantă de Crăciun cât mai mult poate reușesc să revanșez acele multe luni pierdute.
Și am început cu această carte ce mă aștepta cumințică pe raft.Din nou titlul este unul altfel, specific dacă pot să îi spun așa autoarei(prima carte citită de la această autoare s-a numit "Te dau lumii"), care m-a binedispus, nu mai spun că am citit-o in câteva ore..a început lent și apoi cu fiecare pagină m-a lăsat fără aer!
Fix ca o mitralieră bum, bum, bummmmm așa a fost și această carte.Poeziile sunt speciale, scrise din suflet, uneori sau, chiar de cele mai multe ori scrise din propriile experiențe/trăiri.


       Știu că tot am zis, da fug de poezii, dar au început să îmi placă văd altfel oamenii, autorii în general își transpun dorințele, supărările, sentimentele etc prin aceste versuri.
Am văzut la Anita, un om luptător ce nu se lasă doborât ușor, ce merge pâna în pânzele albe cum se mai zice la noi, un om bun, cald, prietenos ce te face sa zâmbești la fiecare vers, să ai în cap o imagine a tot ce scrie, a tot ce simte sau a simțit atunci când a scris acele rândurii.
     M-am decis greuuu, foarte greu ce poezii să includ în această recenzie.
Cea de la sfârșit este preferata mea.
Apoi o altă "abilitate", dacă o pot numi așa, poeziile scrise in spaniolă și engleză ce sună absolut genial, chiar dacă nu le traduci.Îmi place spaniola foarte mult, și mi-a plăcut această introducere printre poeziile "normale" în română.Da, Anita are un stil aparte(mă refer aici la postul de pe pagina de facebook a paginii despre autorii la început de drum ce merită mai mult promovați), ce merită promovat și apreciat și de restul așa că, dragilor dați fuguța și cumpărați această carte.Anul acesta se termina tocmai bine pentru mine pentru ca, "am dat" peste mulți autorii foarte buni!

                                     Carte primește de la mine:
 
 
Pe autoare o găsiți aici:
Facebook-ul paginii aici:
Blogul aici:
Cartea o puteți cumpăra de aici:Te dau lumii















vineri, 27 octombrie 2017

Recenzia cărți "Culegere de basme și povești" de Liliana Gabroveanu




R: Sunt un om ajuns la maturitate avansata. Am doua meserii. Am muncit intreaga viata ca inginer constructor, in paralel alergand sa cant voluntar in orchestre pe scena Ateneului roman, turnee in strainatate: SUA, UK, ITALIA, MALTA. Dar si angajat pe baza de concurs la vioara intai in cadrul Filarmonicii de Stat Ion Dumitrescu Ramnicu Valcea. Am renuntat...naveta e grea la 45 de ani avand in paralel si un alt angajament in constructii. Cu scrisul? Mi-a trebuit o pauza dictata de mutarea din Bucuresti in Ilfov. In linistea binefacatoare a mediului diferit...iata ca a venit si inspiratia...starea care duce omul spre a scrie.










 RECENZIE:

       Doamna Liliana Gabroveanu, a fost din nou darnică cu mine și mi-a oferit cărticica “Culegere de basme și povești”.Cum este a doua carte, citită de la doamna Gabroveanu am tot comparat-o cu prima, carte citită și anume “Muzicații de bronz”.Pot spune că mi-a plăcut foarte mult, doar că Muzicanții de bronz” o să ocupe în sufletul meu, mereu un loc special.

Cărticica de față ne transmite învățături foarte valoroase în ziua de astăzi.Mă tot gândesc la penultima poveste în care Moș Martin, bătran de acum este alungat din mediul lui natural de cine credeți?Da, da de noi oamenii care aruncăm deșeurii și defrișăm pomii fără să ne gândim la consecințe…apoi tot noi ne dăm loviți că, suntem atacați de animale care, caută de mâncare prin tomberoane.Tot noi ne întrebăm de ce totul se duce în jos.Noi, oamenii avem uneori tendința de a judeca înainte de a cunoște tot adevarul, de ce facem asta?Ei bine așa suntem noi..dar de ce nu încercăm să ne schimbăm?




Apoi vedem povestea Ilenei, o fată săracă cu dorința, de a se îmbogăți, “fură de la un vânzator niște mărgele aparent banale.Atunci când fata se trezește în altă lume, singură chiar și cu toate bogățiile de acolo dorește să se întoarcă la mama sa, la căsuța sărăcăcioasa,  dar plină de iubire si pace.

Toți ar trebui sa luăm exemplul  Ilenei, să alegem liniștea casei noastre, si a noastră în detrimentul bogăției pentru că această bogăție ține un timp, te distrezi, manânci, bei , etc,  dar apoi?Când nu mai ai nimic ce faci?


Nu zic că nu este ok să ai banii..dar atunci când nu vezi nimic înafară de banii este o problemă, una foarte mare.Trebuie să devenim mai buni, să ne schimbăm pe noi apoi, să cerem asta de la restul.
Revin acum la prima poveste din cărticică, în care m-am gândit la această țară plină de oamenii harnici,  dar un pic cam delăsători, de ce?Păi suntem în genul acesta:”Dacă nu muncește cutare/nu face nimic, eu de ce să fac?

De ce ne împotmolim la mal de ce, de ce?Trebuie să acționăm fiecare nu doar să așteptă să facă vecinu și apoi, facem și noi.
Această carte merită citită atât de cei mici pentru a, învăța cum ar trebui să fim noi adică: buni, răbdători, solidari etc , dar și pentru cei mari pentru ași aduce aminte ce nu trebuie să facă, dar și ce trebuie să facă ca, totul să fie mai bine atât pentru ei, cât si pentru cei din jur.





Mereu trebuie să ne ajutăm aproapele oricum ar fi el, așa începe totul…




                                        Cartea primește de la mine:






 Despre autoare si cărticele ei:



  1. Cărticelele le puteți comanda de aici:
  2. https://www.facebook.com/Liliana-Gabroveanu-303837603404662/
  3.  https://www.libris.ro/muzicantii-de-bronz-liliana-gabroveanu-SNG978-606-774-056-1--p988683.html





                                     Culegere de basme și povești


  Alte cărticele:






sâmbătă, 21 octombrie 2017

Recenzia cărți-Să n-o săruți pe Isabel de Sergiu Someșan

Autor(i): Sergiu Somesan
Editura: Vremea
Colectia: SF - Super Fiction
Anul aparitiei: 2005
Nr. pagini: 128 pagini

Descriere:


Proza SF scurta, din ce in ce mai rara in zilele noastre, te capteaza de la prima rasfoire a cartii. In acest volum veti gasi urmatoarele povestiri: INTALNIRE CU ISABEL, SA N-O SARUTI PE ISABEL, OVIRAPTORUL, CELE NOUA MILIARDE DE IDEI SF, SANSA NOASTRA S-A NUMIT ADAM, ARENA, BLA-BLA-BLA, DOMNULE GENERAL, O IPOTEZA APROAPE ABSURDA, DILEMA, IUBITUL MEU DIN ALTA LUME, O CASCA ALBA SI?UN COPIL IN PLOAIE, TIMIDUL, O RACHETA CU NUMELE MEU, PLANETA CU SPIONI.



Recenzie:


Am terminat aseară cartea domnului Sergiu Someșan-“Să n-o săruți pe Isabel, care mi-a placut mai mult decat prima carte citită de la acest autor.
Poveștile care mi-au plăcut din această cărticică au fost:Arena, O ipoteză aproape absurdă, Dilema, Iubitul meu din altă lume, Timidul și O rachetă cu numele meu.
Din nou am întalnit același scris aparte care de data aceasta spre surprinderea mea mi-a plăcut chiar foarte mult.Pentru cei care au citit, o carte scrisă de el pot confirma cele spuse de mine.Am extras din poveștile menționate mai sus cateva învațături esențiale pentru noi, cat si pentru țara în care trăim.


Din cele 6 povestiri de mai sus preferata mea a fost Arena, în care sunt puși într-o cușcă toate animalele pămantului.Paul si Laura trebuie să supraviețuiască acestei provocări la care participă.Ce poți face în situația dată?Prin ce trăiri au trecut cei doi pentru supraviețuire, pentru a afla la final că………….dacă ați gandit ca mine, întoarceți totul la 180 de grade, pentru că nu este așa.Chestia asta m-a surprins chiar și pe mine.

Apoi a fost "O rachetă cu numele meu" care m-a pus pe gandurii, de ce?Păi ce ai face dacă fiind la un interviu de angajare afli că, tot ce trebuie să faci, este sa vi să iei niște pastile(o singură dată pe săptămană), apoi iți iei salariu și pleci?Te bagi sau nu?(salariul fiind exorbitant de mare)



"Timidul" m-a pus pe ganduri serios, cum poți prefera să trăiești virtual în detrimentul realități?Mă gandeam, după ce am terminat de citit această poveste că, din ce în ce mai mulți tineri preferă jocurile pe calculator, decat sa iasă afară, aleg să stea închiși în casă cu orele fiind absorbiți cu totul de aceste jocurii…o să fim noi dornici cu timpul să trăim intr-o lume virtuală si nu în cea reală?
Aș mai avea de povestit despre fiecare in parte, dar vă invit pe voi să descoperiți restul poveștilor care, mi-au dat serios de gandit în anumite situații.

Îi mulțumesc din nou autorului pentru aceste cărticele minunate.



                   Cartea a primit de la mine:





Pe autor îl găsiți aici
Cărțile le cumpărați de aici
Alte cărți de la acest autor






duminică, 15 octombrie 2017

Recenzie:Forțe ale naturii-Moarte vie


Titlu: Moartea vie

Autoare: Daniela Faur

Editura: Pavcon

Nr. de pagini: 264

Serie/trilogie: Forțe ale naturii

Categorii: Science-Fiction, Fantasy



Descriere:

 Plonjează cu încredere într-un univers în care visai de mult timp să ajungi. Acel univers unde oameni obişnuiţi îşi descoperă deodată forţe noi, menite să le transforme vieţile şi pe ei înşişi în... altceva. Caută adânc în tine şi cercetează cu mare atenţie, fiindcă s-ar putea să descoperi o fiinţă despre care habar nu aveai că poate fi... altceva, că poate face... altceva şi, mai ales, că poate obţine... altceva de la viaţa ei.
Ciclul Forţe ale Naturii, care începe, iată, cu acest prim volum - Moartea Vie - te va purta într-o lume în care cele patru elemente ale Naturii - Focul, Aerul, Apa şi Pământul - duc o luptă acerbă spre a cuceri întâietate în existenţele unor eroi de care te vei îndrăgosti iremediabil.

 

Recenzie: 

    Atunci cand primesc o carte spre recenzie mă bucur din tot sufletul, de ce?Pentru că acel autor are încredere în mine că voi face o treabă bună, iar asta este o bucurie imensă pentru cineva la început de drum, ca mine.Si sper să nu dezamagesc pe nimeni.

 
Nici cartea de fața nu face o excepție sau autoarea pe care îmi doresc să o vad zambind cand citește această recenzie.Pot începe prin a spune, că nu citesc carți SF, de ce?Nu știu, pur si simplu nu mă împac cu acest gen, dar….surpriză această carte este da, da SF toata ziua și altă surpriză nu am putut să o las din mană. O carte ce m-a făcut să traiesc fiecare pagină, să îmi imaginez toată povestea, m-a ținut in priză pană la ultimele cuvinte.




Idee este genială, adică ce legatură pot avea niște vise absolut normale?Cum pot niște vise să îți dea lumea peste cap?Sau ce legatură poate avea un semn în formă de norișor, cu faptul că Ema “prezice” vremea?
O familie normală începe să se destrame dupa ce în viața Emei apare un strain care o urmarește.Un alt plan ne arată familia “strainului” Eric si Mona, care dupa dispariția soției respectiv al mamei suferă cumplit chiar daca trecuseră 5 ani.Ce poți face atunci cand simți ca părintele tău traiește și totuși nu vine acasă?Cand pur si simplu dispare fara vreo explicație?
Abordarea autoarei este originală si cu întorsături de situație la care nu mă așteptam..la sfarșitul cărți eram “Nu cred, nu se poate cum asa….”.




Nu am dus lipsă de informații, totul prindea contur cu fiecare pagină, autoarea nu ne-a lăsat cu semne de intrebare legate de acest volum, la final totusi pe mine m a lasat cu ochii în soare, mai voiam, vreau urmatorul volum cat mai repede.
Povestea de dragoste este frumos țesută, învățăturile din această carte m-au fascinat, nu știu pur si simplu autoarea are un stil aparte de ați intra pe sub piele.Am citit multe cărti bune, chiar foarte multe si îmi place să descopăr autori talentati.






Mă tot gandeam după ce am terminat cartea, că atunci, cand am primit-o mă uitam ciudat la titlu..”Forte ale naturii-Moarte vie” ce o însemna?
De multe ori carțile au titlul pus doar așa să fie pus, dar aici nu titlul se leagă cu povestea iar asta imi place foarte mult, pe langă asta titlul este nou si original, sincer sunt satulă, prea multe cărti din ziua de astăzi au tiluri puse asa de umplutură, să fie ceva pe copertă.


Vă invit cu drag să o descoperiți si voi pe autoarea Daniela Faur, nu o sa regretați.
         Carte primeste de la mine:

Îi mulțumesc autoarei pentru cărticică, timpul acordat,bunătate și pentru autograf.
Cartea o găsiți aici 

Colecția mea de semne de carte

        A m tot văzut/făcut tag-uri cu/și despre cărți, așa că am zis să postez și colecția de semne de carte.Cei drept până să fac ...