Follow by Email

luni, 17 septembrie 2018

Recenzie "Forțe ale Naturii-Mrejele Focului(2)"-Daniela Faur




Descriere:   

         Ciclul Forţe ale Naturii, continuă, iată, cu cel de-al doilea volum - Mrejele Focului - care te va conduce mai adânc în lumea celor patru elemente ale Naturii - Focul, Aerul, Apa şi Pământul! Eroii de care te-ai îndrăgostit în primul volum - Moartea Vie - își continuă aventurile și le duc la un nivel mult mai înalt, într-o acțiune trepidantă, de la prima până la ultima pagină!Plonjează cu încredere într-un univers în care visai de mult timp să ajungi. Acel univers unde oameni obişnuiţi îşi descoperă deodată forţe noi, menite să le transforme vieţile şi pe ei înşişi în... altceva. Caută adânc în tine şi cercetează cu mare atenţie, fiindcă s-ar putea să descoperi o fiinţă despre care habar nu aveai că poate fi... altceva, că poate face... altceva şi, mai ales, că poate obţine... altceva de la viaţa ei.


Autor: Daniela Faur
Nr. pag.: 272




Recenzie:
          Îmi doream cu nerăbdare să apară volumul al doilea pentru că, primul volum m-a cucerit iremediabil, și acum odată citit volumul 2 pot spune că sunt fără cuvinte.Nu credeam că o să iubesc atât de mult o serie, să am răbdare să apară următorul volum(după cum știți eu nu prea citesc serii tocmai din acest motiv banal”...nu am răbdare să apară volumul urmator plus că, nu a fost nici o serie să mă țină în priză, să mă atragă atât de mult).
         Îmi pare tare rău că am terminat acest volum de citit, totuși trebuia să aflu ce au mai făcut personajele mele preferate, să aflu continuarea poveștii lor. 
          Nici nu știu cu ce să încep..personajele mele preferate Ema și Eric se regăsesc, dragostea lor reînvie mai puternică ca niciodată, iar Mona își recapată cea mai importantă ființă din viața ei, prietenă, sfătuitoare și nu în ultimul rând mamă.Suferințele celor doi se sfârșesc odată cu găsirea Emei, sau nu..

                  Odată revenită în sânul familiei, Ema este confuză în ultimii 5 ani trăind o altă realitate, lângă o altă familie, unde a fost mama micuței Maia, și soția lui Robert ce a ajuns să o iubească pe femeia alături de care timp de 5 ani a avut o familie fericită.Totuși, Eric încearcă să îi arate dragostea lui fară să o sufoce, lasându-i spațiul și timpul necesar „vindecări” acesteia.Cuplul se reîntregește, dragostea celor doi fiind mai puternică decât orice obstacol.Am simțit fiori pe șira spinări când am văzut fericirea celor 3, dragostea, sentimentele pure și curate ce îi unesc ca familie.Ușurința cu care se înțeleg, vorbesc, se sfătuiesc.
                Am văzut aici și o bucățică din sufletul autoarei, nu doar în personaje, ci și în seara balului când ne sunt descrise hainele și machiajul Monei și al lui Gabi, pasiunea acesteia pentru bun gust, pentru frumos.
                Am retrăit alături de ea toate momentele tensionate sau mai puțin tensionate din fiecare pagină al acestui volum.Am descoperit sper eu, sau mai bine spus ghicit unde este ficțiune și unde este povestea autoarei.
               Și cuplul Mona și David trece peste mici încercări în relația lor, atunci când David descoperă că Mona este și pamânt și foc totoadată, „Transformarea” având totuși loc, adevărul despre bunica Sara, apariția mamei lui David prin care Mona află de puterea băiatului ce o mințise în tot acest timp clatină din temeli relația celor doi.Oare va rezista cuplul David/Mona acestor încercări?
Atunci când cred că totul este bine, că nimic nu se mai poate întampla rău, fix atunci lumea lor este dată peste cap, totul ia o întorsătură la care nimeni nu s-ar fi așteptat, persoana cea mai draga îi trădează și vrea să le distrugă familia nu de mult reunită.
Cum poți înfrânge răul când în joc sunt  pe de oparte sunt soția și fica, iar de cealaltă parte mama ta?Pe cine decizi să pierzi în acest joc?



Sper să nu am de așteptat prea mult următorul volum pentru că, înca sunt cu gândul la cei 3, vreau să aflu cât mai repede ce se petrece cu ei, am o mie și una de ganduri cum s-ar continua povestea celor 3, dar știu cu siguranță că voi fi surprinsă din nou de autoare!




         Îi mulțumesc pentru acestă serie minunată, pentru lecțiile din ea, pentru dragostea pentru frumos, pentru familie ce este pusă aici exact unde îi este locul, adică mereu, mereu pe primul plan, dar și pentru bunătate, blândețe, simțul umorului și atenția ce mi-o acordă atât mie cât și fiecărui cititor în parte!




                                                         Cartea primește de la mine:



                                                                  În plus:
                                                                 Volumul 1

        





Descriere:

        Plonjează cu încredere într-un univers în care visai de mult timp să ajungi. Acel univers unde oameni obişnuiţi îşi descoperă deodată forţe noi, menite să le transforme vieţile şi pe ei înşişi în... altceva. Caută adânc în tine şi cercetează cu mare atenţie, fiindcă s-ar putea să descoperi o fiinţă despre care habar nu aveai că poate fi... altceva, că poate face... altceva şi, mai ales, că poate obţine... altceva de la viaţa ei.
Ciclul Forţe ale Naturii, care începe, iată, cu acest prim volum - Moartea Vie - te va purta într-o lume în care cele patru elemente ale Naturii - Focul, Aerul, Apa şi Pământul - duc o luptă acerbă spre a cuceri întâietate în existenţele unor eroi de care te vei îndrăgosti iremediabil.
                      

 Nr. pag.: 256
Seria: Forte ale Naturii, vol. 1



joi, 6 septembrie 2018

Sa o cunoastem mai bine pe autoarea Florentina Pandelea






 Am avut ocazia să o cunosc pe autoarea cărti "Teoria Inocentei" -Florentina Pandelea, și vă propun să o cunoașteți și voi, să vedeți omul din spatele acestei cărți superbe.




1. Ce consideri că trebuie să știm despre tine?


Nu consider că am lucruri pe care să nu le știe nimeni despre mine. Sunt precum o carte deschisă. Sunt sinceră ( uneori prea sinceră, iar asta poate fi un defect), deschisă spre orice subiect de discuție și puțin cam timidă la început, dar, după ce depășesc emoțiile primei conversații, prind mult mai mult curaj. Sunt un om normal, cu defecte multe și calități la care încă lucrează. O fiică, o soție și o mamă care încearcă pe cât posibil să facă toate lucrurile cât mai bine și fără prea multe greșeli.


2. Actul artistic a fost comparat de mulți autori cu dezbrăcatul în public. Ai simțit vreodată că ți-ai oferit sufletul gol, pe tavă, în fața cititorilor? Cum faci față acestei vulnerabilități?


Cred că aceasta a fost cea mai mare frică a mea, atunci când am publicat Teoria inocenței. Puțini dintre cei care au citit cartea știu cât din viața mea se află în poveste. Nu aș vrea să detaliez acest aspect, pentru că îmi doresc să las cititorii să descopere ce e realitate și ce e ficțiune în carte. Acum nu mă simt vulnerabilă, ci doar plină de speranță. Sper ca cei care lecturează sau au citit cartea să învețe din greșelile protagonistei și să nu le repete. Aceasta este dorința mea.


3. Un ego uriaș ajută sau împiedică un scriitor?
Nu aș putea oferi un răspuns obiectiv. Eu, una, încă lucrez la capitolul încredere în propriile forțe și sunt de părere că o persoană care deține o încredere productivă, nu îi poate fi decât de ajutor. Dacă încrederea e dusă la extrem și te împiedică să accepți sfaturi, atunci, eu o văd dăunătoare.

4. Cu ce alți autori ești prietenă și cum te-au ajutat să-ți îmbunătățești scrisul?

Atunci când scriam la Teoria inocenței, alături de mine a fost Nieves F. Joy. Ea a fost persoana care m-a împins de la spate să trimit manuscrisul editurilor care publică autori români contemporani. Nieves mi-a fost alături la fiecare carte sau capitol scris și de fiecare dată îmi arăta greșelile și mă punea să rescriu acolo unde era cazul. Cu ocazia aceasta vreau să îi mulțumesc din suflet pentru răbdarea pe care a avut-o, pentru fiecare clipă în care mi-a fost alături!

5. Câte lucrări neterminate sau nepublicate ai?

Romanil pe care l-am publicat recent este a treia carte pe care am finalizat-o. Primele două, Trezită la viață - fantasy și Cu drag, pentru tine - proză scurtă, sunt pe wattpad și sper să le public la un moment dat. Momentan scriu la a patra carte, Amnezic, pe care sper să o finalizez cât mai curând.

6. Cât research faci sau cât timp te pregătești pentru a scrie o carte?
Depinde foarte mult de subiectul abordat. Dacă pentru Trezită la viață a fost nevoie să citesc biblia demonică și începuturile oamenilor, cum a fost creat Pământul, cum a fost izgonit Lucifer din Rai și să așez pe foaie toate legendele, fiind atentă la fiecare detaliu; la proza scurtă au fost doar o poveste plină de emoții, care nu a necesitat o documentare amănunțită. La Teoria inocenței m-am documentat despre locul în care are loc acțiunea, despre gadgeturi și despre anumite sărbători. Cred că depinde foarte mult de povestea pe care vrei să o scrii, dar documentarea este necesară în orice carte.

7. Ți se pare dificil să creezi personaje de sex opus? Dacă da, care este cea mai mare provocare?
De obicei, orice personaj de sex opus creez, mi se pare o provocare. Mi-e greu să intru în mintea bărbatului, chiar dacă eu sunt cea care îi dă viață. Cea mai mare provocare o văd un bărbat puternic, arogant și cu un bagaj de secrete în spate, personaj pe care o să-l creionez într-o viitoare carte.

8. Ce îți place cel mai mult la cartea ta? Care este partea ta preferată sau citatul de care ești mândră?

Dacă mă întrebai ce nu îmi place la carte era mult mai ușor; sunt cel mai dur critic al meu și mereu găsesc ceva de adaugat la poveste, nimic nu mă mulțumește pe deplin. Cred că cel mai mult îmi place scena în care alfă de accidentul mamei ei. Știu, e partea cea mai tristă din carte, dar eu iubesc dramele. Citatul care îmi place și simt că mă definește din carte este următorul: ,,Iertarea e o binecuvântare. Lasă sufletul ușor, liber să guste din frumusețea vieții!".

9. Dintre-o carte scrisă de un autor român și una scrisă de un autor străin pe care o alegi?
Cred că o s-o aleg pe care care mă atrage mai mult. Dacă povestea m-a aruncat din primele pagini în universul protagoniștilor, nu o s-o las din mână până la final. Nu citesc cărți doar de la autori români sau doar de la autori străini. Citesc tot ce am șansa să lecturez.

10. Ce apreciezi la o carte: povestea sau emoția?
Nu știu dacă pot să aleg. O poveste fără emoție o uit repede, o carte cu emoții, dar fără un subiect din care să am ce învăța, de asemenea, va fi uitată pe noptieră. Prefer să fie un echilibru între cele două. Cred că doar așa povestea va fi pe deplin savurată.

11. Te-ai întâlnit cu situația să îți placă opera unui scriitor, dar să nu îți placă autorul?

Sincer, nu. Niciodată nu am stat să fac un portret autorului din11. Te-ai întâlnit cu situația să îți placă opera unui scriitor, dar să nu îți placă autorul?
Sincer, nu. Niciodată nu am stat să fac un portret autorului din spatele operei. Cu toate că am scriitori preferați, le apreciez operele, dar nu intru în viața lor personală.

12. Dacă ai văzut o ecranizare a unui roman, mai citești și cartea?
De obicei aleg să citesc cartea, apoi să văd filmul. Nu îmi amintesc să fi fost pusă în situația în care să știu povestea înainte să citesc cartea, dar cred că nu aș mai citi-o. Aș ști finalul și tot misterul din jurul poveștii ar dispărea.

13. Cărți de sine stătătoare sau serii?

Prefer, de departe, seriile, pe acelea finalizate, căci nu am răbdare să aștept continuarea chiar și un an. Singura serie, pe care am așteptat-o timp de șapte ani până am citit ultimul volum, a fost Harry Potter, povestea care a oferit culoare copilăriei mele.
14. Marea sau muntele?
Întotdeauna muntele. Iubesc să stau în natură, la aer curat, să mă bucur de liniște, de mirosul ierbii și de ciripitul păsărilor.

15. O țară în care dacă ai putea să te teleportezi chiar acum și să îți petreci următorul an?
Nu știu dacă aș putea să stau prea mult departe de România mea iubită. Mi-aș dori să vizitez întreaga Europă, dar după ce o să mă bucur de toată țara mea. Cred că aș alege să rămân, totuși, acasă.

16. Un autor român și un autor străin. Ce îți place?
Există vreo diferență între autorii români și cei străini? Eu nu am observat-o. Sunt autori români care scriu deosebit, cu povesti nemaiîntâlnite, dar sunt puși în umbra scriitorilor străini, despre care nu vreau să comentez. Prefer, clar, autorii români.



17. Trei cuvinte ce te definesc? Dar, trei animale cu care te asemeni? Și de ce?
Cred că m-ar putea descrie iertarea, neîncrederea și pesimismul, pentru că am puterea de a ierta, am foarte puțină încredere în mine și sunt pesimistă. Animalele care îmi vin în minte sunt cățelul, fiindcă doar cu puțină atenție prind viață și intru în lumea jucăușă a copiilor; fluturele, deoarece mă bucur de fiecare zi ca și cum ar fi ultima și leneșul, pentru că iubesc atât de mult să dorm.
18. Asculți muzică în timp ce scrii/citești? Dacă da, ce melodii?
A scult muzică de fiecare dată când prind ocazia, în schimb, atunci când scriu sau citesc, prefer să fie liniște să mă bucur de zgomotul din mintea mea.

19. Un pasaj din următoarea ta carte? Sau măcar un indiciu?
Cartea la care scriu acum se numește Amnezic și nu aș putea spune că intră doar la categoria romance, deoarece am încercat să o fac puțin mai complexă decât o poveste de dragoste. Sper să fi reușit! Las mai jos un scurt fragment din Amnezic. ,,E un subiect sensibil. Poate chiar mai dureros decât dragostea sau trădarea. Frica. Mi-e frică de mine. Mi-e frică să nu mă pierd în mulțimea de măști pe care le port zilnic. Mi-e frică de ce aș putea deveni dacă nu încep să mă regăsesc. M-am lăsat schimbat de dragul femeii pe care o iubeam. Îndepărtam câte o bucată din mine, crezând că mă va descoperi, va vedea mai mult din iubirea pe care i-o purtam și mă va aprecia. Dar nu a făcut-o. Nu a văzut decât un disperat după dragostea ei. Și exact asta eram. O umbră a celui care o ținea de mână la început. Am greșit, purtându-i păcatele. " - George

https://www.wattpad.com/532173432-amnezic-trailer-oficial(Amnezic)
20. Dacă ai scrie despre tine, ce perioadă din viața ta ar căpăta cea mai mare importanță?
Dacă aș avea curajul să scriu despre mine, aș alege perioada vârstei de douăzeci și unu de ani, momentul în care am aflat că o să devin mamă. Acea zi a avut un mare impact asupra mea, m-a schimbat total și m-a determinat să lucrez mult mai mult la caracterul meu. De asemenea, anii ce-au urmat sunt plini de întâmplări atât haioase, cât și dureroase. Cred că ar ieși ceva drăguț. Iți mulțumesc mult pentru interviu, Helen. Mi-a făcut o deosebită plăcere să răspund la întrebările tale! Te pup și te îmbrățișez!





Aveți mai jos descrierea cărti, dacă înca nu v-am convins.


Descriere:,,Tranziția de la copilărie la adolescență diferă de la persoană la persoană. Procesul poate fi abrupt, asemeni unui bolovan în picaj liber, sau lin, aidoma șipotului unui râu de munte. 

În cazul de față, copila Sophie a fost dintotdeauna sub aura protectoare a mamei ei, părinte unic. Acest cocon va fi distrus brutal de un prezent suspendat în trecut, de minciuni, secrete atent dosite, alegeri egoiste și erori infantile.

Smulsă din mediul ei confortabil, adolescenta Sophie McKall va fi azvârlită direct în ghearele vieții, fără o pregătire în prealabil, ajungând să lupte pentru fiecare respirație, să se călească cu fiecare nouă rafală de lovituri ale unei sorți ce nu știe sa dea și momente de respiro.

Suferință, pasiune, iertare dincolo de rațiune. Acestea sunt lecțiile pe care Soph le va primi drept cadou de majorat, lecții ce vor avea un impact fulminant asupra unui destin fraged, ce, la o vedere panoramică, nu prevestea niciun obstacol. Iertarea e o binecuvântare. Lasă sufletul ușor, liber să guste din frumusețea vieții."


Îi mulțumesc mult autoarei pentru interviu, cărticică și timpul acordat.Mi-a făcut mare plăcere să aflu câte ceva despre tine ca om și nu ca autor.


Cartea o puteți găsi aici
Pe autoare o puteți găsi aici
Pre-recenzia o puteți citi aici










Colecția mea de semne de carte

        A m tot văzut/făcut tag-uri cu/și despre cărți, așa că am zis să postez și colecția de semne de carte.Cei drept până să fac ...