Follow by Email

miercuri, 18 iulie 2018

Pre-recenzie "Teoria inocenței" de Florentina Pandelea




              Descriere:,,Tranziția de la copilărie la adolescență diferă de la persoană la persoană. Procesul poate fi abrupt, asemeni unui bolovan în picaj liber, sau lin, aidoma șipotului unui râu de munte. 

În cazul de față, copila Sophie a fost dintotdeauna sub aura protectoare a mamei ei, părinte unic. Acest cocon va fi distrus brutal de un prezent suspendat în trecut, de minciuni, secrete atent dosite, alegeri egoiste și erori infantile.

Smulsă din mediul ei confortabil, adolescenta Sophie McKall va fi azvârlită direct în ghearele vieții, fără o pregătire în prealabil, ajungând să lupte pentru fiecare respirație, să se călească cu fiecare nouă rafală de lovituri ale unei sorți ce nu știe sa dea și momente de respiro.

Suferință, pasiune, iertare dincolo de rațiune. Acestea sunt lecțiile pe care Soph le va primi drept cadou de majorat, lecții ce vor avea un impact fulminant asupra unui destin fraged, ce, la o vedere panoramică, nu prevestea niciun obstacol. Iertarea e o binecuvântare. Lasă sufletul ușor, liber să guste din frumusețea vieții."
















                     






                  Pre-recenzie:   De când am primit “oferta” de a citi manuscrisul „Teoria inocenței”, am fost foarte încântată la gândul că sunt prima persoană care o citește, dar și temătoare la gândul că este prima pre-recenzie. Emoții am avut încă de la prima pagină odată cu descrierea/epilogul când aveam deja subliniat și notat multe idei. M-am îndrăgostit de stilul autoarei pe loc, cuvinte ce te ung pe suflet, cursivitatea ideilor și coerența acestora te fac să vrei să citești în continuare știind că nu vei fi dezamăgit.


             "Dar, atunci când cauți binele în toată lumea din jur, uiți de tine şi înveți să fii tot ce îşi doresc ceilalți. Acest lucru i se întâmplă şi Sophiei, ea cade în iubirea iluzorie, crezând în vorbe false şi gesturi mascate.”
       Iubirea. A fost definită în atât de multe feluri şi cuvinte mari, încât cu greu ajungi la esența lor. Însă prin cuvinte nu poți descrie un sentiment. E imposibil de cuprins întreaga lui însemnătate.“

                   Cum nu am fost nici eu de altfel, îmi place atunci când citesc să am o viziune clară asupra personajelor, să mă pot conecta cu ele, să vibrez cu acestea, să pot trăi ce trăiesc și ele și această carte m-a făcut să trăiesc la maxim fiecare capitol, fiecare cuvânt și gest al personajelor.
M-am regăsit în personajul Sophie, fetița inocentă, care se teme de lume, fiind mereu în umbra celorlalți, dar totuși având un suflet mare, o sclipire aparte în ochi, ce te face să îți aduci aminte de ea, să nu o uiți prea ușor.
               Toată povestea se învârte în jurul maturizării ei, ce vine fără să își dea seama, atunci când Mat, așa cum îl alintă ea pe fostul ei cel mai bun prieten, este noul profesor de matematică, gândul de-al avea aproape o sperie, dar o și încântă, totodată prietenia lor terminându-se prea brusc.Începe să se simtă din ce în ce mai singură, fiind mințită de toți din jur după spusele misteriosului P.
Misteriosul P, îi schimbă viața la 180 de grade, toate temerile ei, zidul pe care îl avea în jurul inimii se sfărâmă puțin câte puțin. Cum poți iubi o persoana pe care nu o cunoști?Cum poți avea încredere într-un om ce apare deodată în viața ta și îți spune că toți te mint, dar tot el este cel care se ascunde, cel care te urmărește la orice pas și totuși îl crezi, începi să aștepți fiecare mesaj, telefon, cadou, gest din partea lui și simți că face parte din tine, dar cine este acest P?Cum poți da de el?
Sophie încearcă în toate modurile posibile să deslușească misterul, dar oare reușește?
     Încercările ei, sentimentele ei primesc din nou o lovitură neașteptată când tatăl ei, cel care le-a parăsit pe ea și pe mama ei, apare la ușă, alături de Hunter King. Frumosul Hunter King cel în al căror ochi albaștri ca marea Sophie se pierde...amalgamul de sentimente resimțit de Sophie atunci când Hunter parcă o place, dar parcă nu..scot în evidență o nouă Sophie, o Sophie curajoasă, îndrăgostită, care pune în joc ce are mai important și anume dragostea ei!
       Ce mi-a plăcut din nou la această carte a fost relația frumos conturată între mamă și fiică, o relație ce greu mai găsești în ziua de astăzi, pentru că, nu ne dăm seama cât de importanți sunt părinții in viața noastră până nu se întâmplă ceva.Sophie și Eva(mama acesteia), sunt un exemplu de urmat, acestea împart atât bucuriile, cât și lucrurile mai puțin bune din viața lor, o singură privire și Eva știe ce vrea, ce își dorește, ce o supară pe Sophie, și vice-versa.Aceasta i-a fost atât mamă, cât și tată Sophiei, Hugh parăsind-o pe Eva când a aflat că aceasta este însărcinată.Totuși, dragostea celor doi nu dispare, ea dăinuind peste timp, din nou mă bucură acest lucru.
Ziceam mai sus de cursivitatea și cooerența autoarei, stilul de a scrie, de a descrie lucrurile ce îmi încântă sufletul, nu am recitit nici o carte până acum, dar pe aceasta aș face-o cu mare drag.
Acum spre încheiere vreau să spun și un lucru ce nu mi-a plăcut la această carte, este un capitol nu foarte lung ce, după părerea mea, nu își are locul.
      Acestea fiind spuse sper din tot sufletul să fi descris cât mai bine cartea, și să doriți să o citiți pentru că, merită din plin.






                                                
      
                                              Cartea primește de la mine:






Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Colecția mea de semne de carte

        A m tot văzut/făcut tag-uri cu/și despre cărți, așa că am zis să postez și colecția de semne de carte.Cei drept până să fac ...